Ținutul Secuiesc, multiculturalismul în starea cea mai pură. Secuii reprezintă o populație majoritară în partea de sud-est a Transilvaniei.
Aceștia sunt menționați documentar încă din secolul al X-lea ca popor asociat maghiarilor.
Erau socotiți ca o națiune diferită de aceștia, după cum dovedește Unio Trium Nationum.
“Uniunea celor trei națiuni” din 1437 stabilea drepturile celor trei grupuri entice privilegiate:
- maghiarii;
- sașii;
- secuii.
Ținutul Secuiesc: poziționare geografică și date statistice
Cele mai importante așezări ale secuimii se găsesc în județele Covasna, Harghita și o parte a județului Mureș.
Acestea se suprapun peste cele trei scaune, unități administrative ale secuilor din Evul Mediu.
Astăzi în respectiva regiune trăiesc peste 600.000 de secui și maghiari (57% din populație).
În județul Harghita, secuii și maghiarii reprezintă 84% dintre locuitori, iar in Covasna 73%.
Odorheiu Secuiesc, cel mai important oraș al minorității, e locuit în proporție de 95% de secui și maghiar.
În centrul localității se păstrează ruinele unei cetăți din secolul al XV-lea.
1. Sfântu Gheorghe
Sfântu Gheorghe este un oraș amplasat pe malul Oltului, între Munții Baraolt și Bodoc.
Localitatea este socotită ca fiind una dintre cele mai vechi așezări din Ținutul Secuiesc.
Secuii colonizați aici în secolele XII-XIII s-au organizat în scaune.
Trei Scaune este și vechea denumire a județului Covasna.
Cei care vor să afle mai multe despre istoria si tradițiile secuilor pot vizita Muzeul Național Secuiesc.
2. Miercurea Ciuc
Miercurea Ciuc este un oraș situat în depresiunea Ciucului, socotit unul dintre “polii frigului” din Romania.
Temperatura medie anuală în această zona de doar 8 grade Celsius.
În Cetatea Miko, construcție de secol XVII în stil neorenascentist, a fost amenajat Muzeul Secuiesc al Ciucului.
Mănăstirea franciscană Șumuleu este considerată centrul spiritual al secuimii.
În fiecare an, de Rusalii, mii de credincioși romano-catolici vin în pelerinaj aici.
Biserica mănăstirii a fost construită de Iancu de Hunedoara în secolul al XV-lea.
Tot la Șumuleu se desfășoară și Festivalul celor 1000 de Fete Secuience.
3. Târgu Mureș, cel mai mare oraș din Ținutul Secuiesc
Târgu Mureș era în secolul al XV-lea un înfloritor centru meșteșugăresc.
Din acele vremuri s-au păstrat ruinele cetății medievale și bastioanele:
- Croitorilor;
- Olarilor;
- Măcelarilor;
- Cizmarilor;
- Cojocarilor.
Farmecul orașului este dat mai ales de piața centrală.
Piața Trandafirilor este străjuită de edificiile în stil Secession:
- Palatul Prefecturii;
- Palatul Culturii;
- Palatul Toldalagi (Muzeul de Etnografie și Artă Populară);
- Catedrala Ortodoxă în stil neobizantin;
- Mănăstirea Iezuiților;
- Palatul Apollo.
Odinioară era un cunoscut centru al secuimii, fiind numit Szekelyvasarhely, adică Târgul Secuilor.
Comunitățile secuilor se regăsesc și dincolo de Ținutul Secuiesc
Și în alte județe s-au păstrat urme ale prezenței secuilor.
Satul Rimetea (Torocko), din fostul scaun secuiesc Arieș, din judetul Alba, este un astfel de exemplu.
Localitatea se întinde la baza Pietrei Secuiului (1.171 m), oferind priveliști spectaculoase.
Din cei peste 600 de locuitori ai așezării, 500 sunt maghiari.
Sat frumos cu case albe (construite după incendiul din 1870), multe declarate monumente de arhitectură.
La doar 5 km sud-vest, în vârful unei stânci ascuțite s-au păstrat ruinele cetății Colțești (1296).
Fărșangul: carnavalul din Transilvania
Și maghiarii și sașii sărbătoresc în ultimele zile ale lui februarie Lăsata Secului sau începutul primăverii.
Fărșangul este celebrat cu șase săptămâni înainte de Paște, în prima zi de duminică.
Tinerii din sate, costumați și purtând măști hazlii, umblă pe la case pentru a strânge bani sau produse.
Păpușa, care reprezintă răul adunat pe parcursul întregului an, se îmbolnăvește a doua zi.
Aceasta merge din nou pe la casele oamenilor.
Procesiunile se încheie în a treia zi, cu protagoniștii costumați în preoți și purtând candele în mâini.
La miezul nopții se dă foc Nichitei (păpușii) dupa care se îngroapă.
Nădejdea este ca răul din sat și din oameni să fi fost înfrânt.
Participanții îți dau masca jos iar sărbătoarea se încheie cu o mare petrecere.
